Înțelegerea traumei: Când știm că vorbim despre o traumă?

Trauma este un termen pe care îl întâlnim tot mai des în discuții despre sănătatea mentală și emoțională. Cu toate acestea, nu toată lumea știe exact ce înseamnă și când o experiență poate fi considerată o traumă. Când ne gândim la traumă, majoritatea oamenilor își imaginează evenimente extreme, precum accidentele, dezastrele naturale sau abuzul. Deși acestea sunt cu siguranță surse de traumă, conceptul este mult mai complex și poate afecta persoanele într-o varietate de moduri.

La bază, trauma este o reacție emoțională intensă la un eveniment sau la o serie de evenimente care depășesc capacitatea unei persoane de a le gestiona sau de a le înțelege pe deplin. Trauma nu ține doar de evenimentul în sine, ci și de felul în care persoana îl percepe și îl procesează.

De exemplu, două persoane pot trăi același eveniment – cum ar fi un accident de mașină – însă una poate dezvolta simptome traumatice, iar cealaltă nu. Acest lucru se datorează faptului că răspunsul la o situație traumatizantă este influențat de o mulțime de factori, cum ar fi:

• Resursele emoționale: Cât de bine echipat este cineva din punct de vedere emoțional pentru a face față stresului.

• Experiențele din trecut: Persoanele care au avut parte de traume anterioare pot fi mai vulnerabile la dezvoltarea traumei din nou.

• Sprijinul social: Relațiile de sprijin și sistemele de suport pot influența felul în care o persoană procesează trauma.

Deși trauma este adesea asociată cu evenimente extreme, aceasta poate apărea și din experiențe mai puțin vizibile, dar la fel de dureroase, cum ar fi neglijarea emoțională, hărțuirea sau pierderile emoționale repetate. Partea asta, care cuprinde în principal neglijarea emoțională din copilărie - se poate dezvolta în trauma complexă de stres postraumatic - CPTSD.

Există mai multe tipuri de traume care pot afecta o persoană în moduri diferite. Printre cele mai comune tipuri de traumă se numără:

1. Trauma acută: Apare în urma unui singur eveniment intens și copleșitor, cum ar fi un accident, o agresiune sau un dezastru natural.

2. Trauma cronică: Rezultă din expunerea prelungită la evenimente sau situații traumatice, precum abuzul emoțional, fizic sau neglijarea pe termen lung.

3. Trauma complexă: Apare atunci când o persoană trece printr-o serie de traume repetate și interconectate, în special în timpul copilăriei, cum ar fi abuzul parental sau instabilitatea constantă în mediul familial.

4. Trauma secundară: Oamenii care sunt expuși în mod constant la relatările traumatice ale altora (de exemplu, terapeuți, medici, asistenți sociali) pot dezvolta o formă de traumă, chiar dacă nu au fost ei înșiși victime directe.

Cum știm că vorbim despre o traumă?

Există o serie de simptome și semnale care pot indica prezența unei traume. Este important să recunoaștem aceste semnale pentru a putea căuta ajutor și a începe procesul de vindecare.

1. Reacții emoționale puternice

Una dintre cele mai clare indicii ale traumei este o reacție emoțională intensă și persistentă la un eveniment sau la o amintire. Persoanele traumatizate pot simți:

• Frică intensă: Uneori, chiar și în absența unui pericol real.

• Anxietate și agitație: Este frecvent ca persoanele traumatizate să se simtă mereu în stare de alertă, așteptând să se întâmple ceva rău.

• Furie sau iritabilitate: O traumă poate declanșa sentimente de furie profundă, chiar și fără un motiv clar.

2. Flashback-uri sau amintiri intruzive

O persoană care a trecut printr-o traumă poate experimenta flashback-uri, adică momente în care retrăiește evenimentul traumatizant ca și cum ar avea loc din nou. Aceste amintiri intruzive pot apărea fără avertisment și pot declanșa aceleași reacții fizice și emoționale pe care persoana le-a avut în timpul evenimentului inițial.

3. Evitatul situațiilor care amintesc de trauma

Adesea, persoanele traumatizate vor face tot posibilul să evite locuri, persoane sau situații care le amintesc de trauma lor. De exemplu, cineva care a fost implicat într-un accident de mașină poate evita să mai conducă sau chiar să urce într-o mașină. Această evitare este o modalitate prin care corpul și mintea încearcă să se protejeze de o posibilă suferință suplimentară.

4. Dificultăți în relații și izolare socială

Trauma poate afecta profund modul în care o persoană relaționează cu ceilalți. Pot apărea dificultăți în a avea încredere în oameni, în a menține relații sănătoase sau chiar în a se deschide emoțional față de cei dragi. De asemenea, mulți oameni care au trecut prin traume tind să se izoleze, evitând contactul social pentru a se proteja de potențiale răni emoționale.

5. Simptome fizice

Trauma nu afectează doar mintea, ci și corpul. Persoanele traumatizate pot experimenta simptome fizice precum:

• Tensiune musculară

• Insomnie sau tulburări de somn

• Probleme digestive

• Dureri de cap sau migrene

Aceste simptome sunt semnale ale faptului că trauma continuă să fie procesată la nivel subconștient, iar corpul încearcă să facă față stresului emoțional intens.

Conștientizarea faptului că am trecut printr-o traumă este un prim pas important în procesul de vindecare. Cu toate acestea, drumul spre vindecare este adesea lung și necesită răbdare și compasiune față de propria persoană. Numai mie mi-a luat zeci de ani de viață. Sigur, să trăiești până la capăt în întuneric, chinuit și fără să înțelegi de ce este o perspectivă pe care nu aș putea să o mai primesc pe drumul meu. E greu, e cu multă suferință, cu durere chinuitoare, dar, totodată, singurul drum care eliberează.

1. Ajutorul specializat

Un psihoterapeut sau un consilier specializat în traumă poate oferi sprijinul necesar pentru a procesa și înfrunta durerea emoțională. Terapia poate ajuta la dezvoltarea de mecanisme sănătoase de coping și la eliberarea emoțiilor reprimate. Cu cât o începi mai curând, cu atât mai bine. Cu cât startul e mai târziu, cu atât mai greu ajungi la integrare, ceva soluții, o oarecare funcționare firească. Nu la bine, la funcționare, ceea ce în context este o realizare impresionantă.

2. Respirația și contactul cu pământul

Tehnicile de respirație, meditația sau respirația conștientă, pot ajuta la reducerea stresului și la reconectarea cu momentul prezent, în loc să ne lăsăm prinși în amintirile dureroase din trecut. Să te așezi pe jos, pur și simplu întins pe jos, cu brațele întinse și palmele în contact cu pământul, poate fi de un real ajutor în situațiile în care te simți pierdut, în care durerea te doboară și simți că prăpastia te înghite - contactul cu pământul te aduce înapoi în realitate, de cele mai multe ori.

3. Construirea unui sistem de suport

A avea oameni de încredere în jur care să ofere sprijin emoțional este esențial pentru procesul de vindecare. Fie că este vorba de familie, prieteni sau grupuri de sprijin, conexiunea cu ceilalți poate ajuta la reducerea sentimentului de izolare și la crearea unui sentiment de siguranță. Te încurajez să-mi scrii, am multă experineță în acest proces și voi încerca să te ajut cu ceea ce știu. Sau măcar să-ți ofer o zonă sigură în care să poți verbaliza ce te frământă, fără să te judece nimeni.

Trauma este o experiență profund personală, iar efectele sale pot fi de lungă durată. Este esențial să recunoaștem semnele și să înțelegem că nu trebuie să trecem prin această suferință singuri. Fie că trauma provine dintr-un eveniment unic sau dintr-o serie de experiențe negative, există modalități de a începe procesul de vindecare, iar sprijinul și răbdarea sunt chei importante pe acest drum.

Înțelegerea traumei este un prim pas spre vindecare, iar căutarea ajutorului este o alegere curajoasă. Vindecarea nu se întâmplă peste noapte, dar cu timp, compasiune și sprijin, putem reconstrui o viață echilibrată și plină de speranță.

_________________

Te invit la o lectură aprofundată despre traumă. Am menționat și în postarea anterioară niște cărți foarte bune, aruncă o privire și acolo:

Babette Rothschild - De la traumă la vindecare. 8 strategii practice pentru redobândirea controlului și a stării de siguranță.